Deoarece nu putem modifica lungimea ochiului, ca să corectăm viciul de refracţie trebuie să modificăm puterea de refracţie a mediilor transparente – adică să introducem o lentilă cu putere pozitivă, negativă sau cilindrică. Această lentilă poate fi într-o ramă de ochelari, într-o lentilă de contact, modificarea puterii unei lentile naturale (corneea sau cristalinul) sau introducerea unei lentile intraocular
Chirurgia viciilor de refracție
Ce înseamnă un viciu de refracţie: înseamnă că există o neconcordanţă între puterea de refracţie a tuturor mediilor transparente ale ochiului (cornee, umoare apoasă, cristalin, vitros) şi lungimea ochiului astfel încât la ochiul miop focalizarea razelor se face înaintea retinei, la hipermetrop în spatele retinei iar la astigmat focalizarea se face nu într-un punct ci pe o elipsă.
Care sunt alternativele pentru un pacient cu un viciu de refracţie şi care nu mai vrea sa poarte ochelari?
În funcţie de vârstă şi viciul de refracţie, există mai multe metode de corecţie.
La pacienţii sub 35 de ani care nu pot fi corectaţi cu laserul excimer(fie din cauza dioptriilor prea mari, fie din cauza corneei prea subţiri) se recomandă cristalinele fakice. Este vorba de nişte lentile care se implantează în interiorul ochiului, fără îndepărtarea cristalinului natural. Aceste cristaline fakice sunt de mai multe tipuri, în funcţie de locul în care sunt poziţionate în interiorul ochiului:
In faţa irisului, cu fixare chiar de iris (tip iris-claw); aceste cristaline necesită de multe ori o incizie mare prin care se introduc; astfel se poate adauga un astigmatism indus chirurgical; când, peste zeci de ani, pacientul va avea cataractă, operaţia de cataractă va necesita extragerea lentilei iris-claw tot printr-o incizie la fel de mare; astăzi operăm cataracta prin incizii de 1.8-2.4 mm, probabil peste zeci de ani incizia pentru cataracta va fi si mai mica, dar lentila iris-claw se va extrage tot pe o incizie de 5-6 mm
In camera anterioară (tot în faţa irisului) dar cu fixare în unghiul camerular; aceste cristaline au marele dezavantaj că produc în timp o rata mare de pierdere a celulelor endoteliale ale corneei (stratul intern al corneei care este decisiv în asigurarea transparenţei corneei).
Din acest motiv, pacienţii care primesc acest tip de cristalin trebuie să fie urmăriţi anual prin măsurarea celulelor endoteliale. În cazul în care pierderea acestor celule este prea mare se recomandă îndepărtarea cristalinului (lentilei) din interiorul ochiului. Cristalinele de acest tip au o reputaţie extrem de proastă printre oftalmologi, toate modelele apărute de-a lungul timpului au fost retrase de pe piaţă şi numai recent firma Alcon a introdus un model care pare să aibă rezultate favorabile în studii.
Nu există studii mai vechi de 5 ani cu acest tip de cristalin şi recent Alcon a mărit limita de densitate a celulelor endoteliale impusă pacientului pentru a putea fi operat cu acest tip de cristalin.
In spatele irisului ( lentilele Visian ICL); acestea au marele avantaj că nu afectează numărul de celule endoteliale.
La pacienţii de peste 35-40 de ani, indiferent de mărimea viciului de refracţie, se recomandă înlocuirea cristalinului natural (chiar dacă este transparent) cu unul artificial multifocal. Procedura poartă numele de clear lens exchange (CLE). Intervenţia chirurgicală este identică cu cea efectuată la pacienţii cu cataractă, singura diferenţă fiind că se extrage un cristalin transparent în locul unuia opac, aşa cum se întâmplă la pacienţii cu cataractă.
De ce această metodă se recomandă în special peste 40 de ani: un pacient sub 40 de ani are în general o acomodaţie utilă (în afara ochelarilor de distanţă nu necesită şi ochelari de citit); înlocuindu-se cristalinul natural cu unul artificial, acesta din urma trebuie să compenseze atât puterea cât şi acomodaţia şi cristalinele multifocale actuale, în anumite cazuri sunt dezamăgitoare pentru pacient; peste 40 de ani privilegiul acomodaţiei este pierdut şi, dacă pentru distanţă pacientul este adus la 0 dioptrii, pentru aproape trebuie să folosească ochelari sau să accepte limitările cristalinelor multifocale.
